Apele fiind stapinite, inundatiile catastrofale s-au potolit, obtinindu-se totodata circa 50 000 ha teren arabil bun pentru culturi'e agricole. Unii ziaristi il denumesc "oras santier" in sensul totalei prefaceri in perspectiva. Numai in ultimii ani au aparut, linga vechiul tirg refacut, noi cartiere care au marit considerabil perimetrul orasului fara sa mai luam in consideratie cele doua zone industriale.
excursie grecia
Prin amenajari - indiguiri, defrisari, desteleniri - s-au dat in folosinta si multe depresiuni lacustre. La acestea se adauga Parcul arheologic, amenajat cu alei si ronduri de flori, in mijlocul caruia se gasesc Muzeul Portilor de Fier vestigiile arheologice ale castrului roman Drobeta" 1. Jiu. sezon 1 iulie-30 septembrie" '; despre Balta Alba se stia ca este un lac sarat cu namol si ape clorurosodice sulfatate.
vacante turcia ieftine
Municipiul Pitesti Pitestii este considerat ca fiind unul din orasele mari ale tarii noastre, cu o populatie de 134 463 locuitori - impreuna cu localitatile suburbane Bascov, Bradu, Colibasi, Margineni si Stefanesti. Procesul de innoire al Baraganului este atestat si de multe din asezarile rurale, deschizindu-li-se largi orizonturi spre urbanism ; imbracind haina moderna, s-au constituit repede ca unitati administrative economice si sociale bine definite, asigurate fiind de reconstruia centrului civic, de tesatura stradala, echiparea cu retele de apa, canal si energie termica. Cu o populatie de 54 981 locuitori (1 iulie, 1981) ocu-pati mai mult in industrie, transporturi si mai putin in agricultura, Calarasi se prezinta ca un insemnat centru economic in care principalele obiective industriale apartin ramurilor alimentara, constructii, chimica si industriei usoare.
destinatii de vacanta exotice
in cadrul retelei de orase baraganene, dezvoltate din sate de muncitori agricoli ori pastori, pot fi mentionate ca localitati urbane in devenire : Ianca, Movila Miresii, Ciresu (jud. Dupa cum se arata pe teren si in unele lucrari, topicul de gavan se utilizeaza local pentru crovurile de mici dimensiuni, in timp ce pentru crovurile mari, evoluate, cel de padina (P. Semnificativ sub raportul evolutiei este faptul ca si inainte si dupa ce iese din Poarta Galatiului, Dunarea se despleteste : in amont "delta continentala", zona baltilor, - in aval - "delta fluvio-marina" alta zona de balti si mlastini, ambele greu accesibile altadata omului, cea mai potrivita fiind regiunea Galatiului.
utilizate fie in scop agropiscicol, fie in scop terapeutic si turistic. Cel mai mare centru urban al judetului este Giurgiu, un oras-port d" marime mijlocie, asezat pe terasa intiia a Dunarii cu aspect de cimpie, cu rare denivelari de relief. top destinatii turistice "Cimpia Somesu'ui s-a bucurat si se bucura de cele mai vaste si complexe lucrari hidroameliorative de la noi din tara din doua motive principale : in primul rind pentru ca reprezinta o valoroasa zona agricola, iar al doilea, pentru ca aici s-au ivit cele mai acute probleme de valorificare superioara a unor terenuri expuse excesului de umiditate" Prin crearea unor noi cursuri pentru unele riuri care alimentau cu apa mlastinile, baltile, prin canaluri, ecluze, statii de pompare, s-a schimbat infatisarea cimpiei, scotindu-se de sub inundatii o suprafata de peste 100 000 ha. ('. Text sursa
Satele din creierii muntilor, uitate de lume altadata, pe unde legenda spune ca a trecut Dragos si Bogdan din Maramures in Moldova, si-au schimbat fata. "Ca, la drept vorbind, ce a fost inainte aici, la Ocolina sau Calarasi, in aceasta zona larg circumscrisa batrinei localitati ? Gindindu-ne la Orsova, invocam de multe ori fatetele trecutului : Orsova prafului, a buruienilor si a unui intreg cortegiu de elemente zavorite intr-un stil de viata apasator si imprecis.
). in desfasurarea sa orasul Buhusi apare ca un frumos amfiteatru, cu privirea spre sud- vest, in linii mari, pe doua trepte de relief bine definite ; de aici denumirea de "Orasul de sus" in care locuieste cea mai mare parte din cei 20 857 locuitori (1 iulie, 1981), si "Orasul de jos" unde se afla vestita fabrica de postav amplasata pe o terasa inferioara a Bistritei. Pe teritoriul rom�nesc s-au ridicat aceleasi instalatii, (centrala, ecluza, baraj deversor, baraj nedeversor, port amont si aval), apoi ososeaua care leaga cele doua tari.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu