Daca regii ar renunta la cheltuieli

Aici ar intra si acele haine de tip fix, independente de moda, care fac obiectul unor monografii speciale, asa-numitele costume populare, chiar ale unor grupuri etnice europene.) in acelasi timp costumul european a imprumutat elemente din costumele intalnite pe alte meleaguri.  Armele lor erau pe masura vesmintelor: noua mii dintre „nemuritori" (ostasii) aveau extremitatea inferioara a lancilor confectionata din argint, iar ceilalti o mie (ofiterii) din aur. Daca in general costumele largi si drapate apartin tarilor calde, inca din Antichitate, populatiile din regiunile montane au combinat camasile cusute cu salurile drapate, obtinand astfel o tinuta mai confortabila pentru zonele reci. Peste corpul cu balene femeia purta una sau mai multe jupe; jupa de deasupra era de o culoare armonizata cu culoarea rochiei de deasupra, care era in general deschisa in fata. Pentru prima data din Antichitate manecile incepeau sa se scurteze. Sub domnia lui Ludovic al XlV-lea ele erau pana la cot, descoperind antebratul protejat de manusi vara si de un manson iarna.  Urmeaza apoi Guy Laroche, care se instaleaza pe bulevardul Montaigne din Paris, si Mary Quant, care isi deschide un boutique pe King's Road din Londra. in 1960 se purta fusta scurta cu taietura Mary Quant si se derula revolutia tesaturilor sintetice. Philippe Venet si-a fondat Casa de moda in 1962, iar Jean Cacharel a fondat Casa Ste in 1964. 

in secolul al XlX-lea, nasturii de pasmanterie vor orna rochiile femeilor. incepand cu Al Doilea Imperiu Francez s-au folosit noi materiale pentru confectionarea nasturilor: corozo, fructul unui palmier sud-american, sideful, provenind din India si din America de Sud, si metalul. Apoi nasturii au fost concurati de alte tipuri de inchidere.  Femeile clasei medii nu aveau dreptul decat la maneci de velur, iar tarancile nu puteau purta matase. incalcarea acestor legi era sanctionata prin amenzi. Totusi, a trebuit ca ele sa fie anulate, pentru a permite dezvoltarea tinerei industrii franceze a matasii. Despre aceste legi Montaigne scria: ,Daca regii ar renunta la asemenea cheltuieli, acest lucru s-ar face fara vreun edict, iar noi i-am urma. 

Regulile liturghiei catolice prevad pentru ceremoniile cultului haine speciale. Tinutele sunt legate de diferitele grade ale ierahiei: papa este imbracat in alb, cardinalii poarta, de la Paul al II-lea incoace, haine rosii, episcopii au pe cap o mitra a carei forma a variat de-a lungul timpului.   Iar fetele afiseaza inainte de casatorie o predilectie pentru aspectul dezmatat si neingrijit, atitudine ce se schimba o data cu varsta.Viata ne invata ca efortul de a ne impodobi nu e legat doar de perioada in care se formeaza cuplurile, si nici doar de defectele societatii in care traim.